Astăzi, 24 august, se încheie, la Beijing,a XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de vara. Termenul provine din limba greacă, Olimpul fiind un munte cu altitudinea de 2.917 metri din Grecia. Vechii eleni considerau culmile acestuia ca fiind sălașul zeilor. Prima olimpiadă, conform izvoarelor istorice, a fost în anul 776 î.Hr.
De la acest an începe numărarea anilor la compatrioții lui Homer, după alte izvoare competiția a început mult mai devreme. Opinia publică din perioada contemporană consideră anul 1896 ca primele jocuri din istoria modernă. Evident, ele au fost organizate la Atena, inițiatorii dorind să recunoască grecilor marele rol pe care civilizația lor l-a avut pentru întreaga umanitate.
De atunci, s-au întâmplat destule lucruri. Performanțe exceptionale, scandaluri de dopaj, ratări incredibile, boicoturi politice, comercializarea competiției, toate acestea au făcut farmecul unic al unor întreceri urmărite cu mare interes pe tot globul.
Câteva evenimente au rămas în memoria ziariștilor și a publicului și dorim să le rememorăm, nu neaparat în ordine cronologică, pentru amatorii de detalii. De altfel, trebuie spus că multi dintre compatrioții noștri au fost, de-a lungul vremurilor, printre animatorii olimpiadelor. Cine o poate uita, de exemplu, pe Nadia Comăneci?
Două medalii și două steaguri
Luptătorul estonian Kristjan Palusalu este unul dintre cei trei campioni olimpici învingători atât la lupte libere, cât și la greco-romane. Este un erou pentru țara sa, dar și pentru vecinii finlandezi împotriva cărora a refuzat să lupte.
"Soldatul sovietic" lasă loc unui erou adevarat
Două zile și două nopți au durat protestesle de la Tallin care au urmat deciziei guvernului local de a demonta monumentul în bronz al ostașului sovietic "eliberator" și de a-l muta în cimitirul celor care au căzut în timpul depresurării Tallinului. Evident, cei care s-au opus mutării statuii erau etnici ruși, pentru majoritatea nordică așa-zisa eliberare nefiind decât o nouă ocupație. În locul respectivei statui, Primăria a pus replica in bronz a susnumitului luptător, al cărui nume era, inițial, Christian Trossmann.
Campionul estonian refuză să lupte
După ocuparea țărilor baltice de către Moscova, Palusalu a fost închis într-un lagăr și apoi trimis în linia întâi în războiul dus de URSS împotriva Finlandei, cunoscut sub numele de "Războiul de iarnă". Palusalu a aruncat armele și s-a predat soldaților finici spunând că el nu lupta contra fraților săi. Din fericire pentru el, a fost recunoscut de către gimnastul finlandez Heikki Savolainen, care l-a găzduit în propria casă, la Helsinki.
După armistițiul ruso-finlandez, în scenă intră Germania, ai carei agenți îl arestează pe Palusalu, sub acuzația de a fi agent sovietic. Din nou eliberat, după stabilirea identității, va fi arestat, pentru a doua oară de sovietici, în 1945 și trimis în Gulag. Eliberat după dezghețul declarat de Hrusciov, a murit la Tallin, în vârstă de 79 de ani.
Declarat erou de două țări, a luptat ca sportiv pentru alte două, iar ca militar a fost adversar al altor două. Așa au fost acele vremuri.
Â
articol de Octavian METONI
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER